În parcul situat pe str. Cireșului în dreptul nr. 32 se găseşte o cruce care este foarte posibil să fi fost făurită de aceiaşi meșteri care au realizat-o pe cea de pe bulevardul Ferdinand, și anume Teodor Zugravul și Mihail Petraru, în același an, 1853. Este vorba despre Crucea lui Constantin Pescaru. Acestei cruci Paulin Popescu îi face următoarea descriere: „Capitelul, sculptat, din trupul crucii, formează terminația superioară. Sub capitel, anul 1853, de-abia descifrabil în roca cochiliferă, poroasă și cariată. Centrul este în mare parte deteriorat. Se mai văd cele 4 medalioane cu inițialele tradiționale: IS. HS. NI. Ka., dispuse în cruce”. Apoi este redată inscripția destul de ștearsă: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au rădicat această Sfântă cruce împreună cu puțul, de robul lui Dumnezeu Constandin sin Dinu Pescaru, cu soția sa Tița, Tănase, Alexandru, Tudora, Gheorghe…” Lipsa pomelnicului denotă faptul că ctitorul era un om bogat care nu a avut nevoie de participarea mahalagiilor la finanțarea monumentului. A fost recunoscut elementul decorativ comun cu crucea din Ferdinand, anume curpenul pe lateralele crucii. Crucea se găsește în centrul parcului amenajat la intersecția străzilor Țepeș Vodă cu Cireșului și Teleajen și este montată într-un soclu din beton placat cu gresie, fără însă că ornamentația sau inscripția să poată fi descifrată. Crucea este relocată, dovada fiind găurile de pe suprafața sa, de la răscrucea brațelor, lăsate de chingile folosite la mutare. Este văruită în straturi succesive îngreunând citirea textului și a motivelor. Are cca ¼ din suprafața în soclul de factură recentă. Datare: sec. al XVIII-lea – încep. sec. al XIX-lea. Elemente şi motive realizate prin excizare. Acoperişul monobloc este în formă de trunchi de piramidă cu baza mare în sus. Pe partea frontală are un înscris ilizibil. Medalioanele circulare concentrice tangente au axele în formă de cruce. Sunt legate de medalionul central prin linie meandrică cu nod. La partea opusă tangenței au un nod în formă de cerc. Prezintă textul standard: IS, HS și NIKA. Medalionul central conține un element ilizibil. Chenar în formă de bandă dublă realizată prin incizare și excizare. Înscrisul este cu alfabet chirilic. Prezintă înscris pe braţ inferior frontal, pe mai multe rânduri care intră în soclul de factură recentă. Se disting opt rânduri ilizibile. În fișa păstrată în Arhiva istorică a Institutului Național al Patrimoniului, fond D.M.I. (41.D.308-1964) este trecut ca an 1852, şi se menționează că înălțimea crucii era de 1.8 m.

B-IV-m-B-20120.