Crucea lui Ioan Pometcovici
Amplasată în gradina de zarvat a primăriei pe strada Iacob Andrei nr. 32, în apropierea străzii Toporași, crucea ridicată în anul 1838 are sculptată icoana Înălțării Sfintei Cruci, cu Sfinții Constantin și Elena. Pe terminația superioară sculptată se găsesc inițialele IS-HS-NI-KA. Pe cruce se găsea inscripția pe 13 rânduri în română cu alfabet chirilic: „Această Sfântă și dumnezească cruce a redicat cu ajutorul lui Dumnezeu Ioan Pometcovici, soției lui Catinca, fiilor Velicu, Elena, Vasile, Mandinca, 1838, Iulie 28”. Pe brațul orizontal, la capete sunt câte doi îngeri înaripați la cele 4 colțuri. Icoana este încadrată de textul „Sfânt Cst (Constantin) Sfânt Eln (Elena)” cei care susțin crucea luminată din partea superioară. Ctitorul a fost probabil un zidar, pentru că în partea inferioară a crucii sunt sculptate următoarele simboluri: cumpăna zidarului, firul cu plumb, compasul și echerul. Crucea are următoarele dimensiuni: 2,55 x 0,95 x 0,42 x 0,25 m și a fost așezată lângă un puț încă existent în deceniul al șaptelea al secolului trecut pe care Paulin Popescu îl descrie în felul următor: „crucea a fost așezată la o fântână, care dăinuie până în zilele noastre. E vorba de un puț adânc de 11 metri, zidit din dale rotunde, cioplite în piatră. Deasupra, fântâna a avut un ghizd rotund dintr-o singură bucată de piatră, care avea săpată în margine o cupă pentru adăpat vitele. Ghizul de păstrează alături. Fântâna a fost adâncită și în prezent este o sursă de mare debit de apă, pentru udarea întregii grădini, care număra peste 10 ha pământ. Colacul mare de deasupra fântânii – ghizdul – a devenit suport pentru bazinul hidroforului”. Se pare că încercările de mutare ale crucii i-au provocat deteriorări (Popescu, 1960, p. 1109-1110). Crucea nu mai găsește în teren ci a fost mutată la mormântul generalului Constantin Brătianu din Cimitirul Bellu (Popescu-Coliban, 2016, p. 403), acțiune realizată cel mai probabil pentru salvarea crucii în perioada în care a fost sistematizară urbanistic această zonă. Crucea a fost spartă și lipită la partea superioară a brațului inferior. Este realizată în mod artistic de o înaltă calitate. Este rigidizată într-o placă de beton realizată rudimentar. Datare: 1839 la baza brațului inferior, frontal. Elemente şi motive: Acoperiş de formă trunchi de piramidă cu baza mare în sus. Baza mare este sculptată de forma unui acoperiș în două ape.Pe partea frontală, prezintă înscris: INÎNIO – Iisus Nazarineanul Împăratul Iudeilor, și înscrisul: ”IS: HS: NI:KA”. În partea de jos are un model floral care se repetă de jur împrejurul acoperișului. Posibil să fie acoperiș monobloc. Chenar în formă de bandă dublă realizat prin sculptare. Este prezent pe partea frontală. La răscrucea brațelor și pe brațul superior:scenă religioasă Sfinții Împărați Constantin și Elena.Două personaje, masculin și feminin, în haine specifice picturii bizantine în poziție frontală, în picioare; pe cap au coroane arhierești, terminate cu câte cruce. Ambele țin cu mâna, dreaptă respectiv stângă, o cruce în stil lipovenesc. Personajul masculin are un sceptru în mâna dreaptă a sa, personajul feminin are un obiect greu lizibil în mâna stângă. Sus sunt raze și nori. Pe brațele laterale, este înscrisul SFÎNT CST și SFÎNT ELENA. La colțurile brațelor laterale sunt 4 îngeri reprezentați printr-un cap cu aureolă și cu două aripi. Înscrisul este în alfabet chirilic, limba română, realizat artistic. Este o cruce nonfunerară de pomenire.