A fost ridicată la marginea orașului, pe o movilă care acoperea corpurile celor uciși în luptă. Leon ridica această cruce pentru a fi amintită victoria sa împotriva lui Matei Basarab obținută la 23 august 1631. Dimesiunile sunt: 2,76 m înălțime, cu o terminație la capătul superior de 0,38 m care o duce la o înălțime totala de 3,14 m, 1,05 lungimea brațelor orizontale, cu o lățime de 0,34 m și o grosime de 0,24 m. Textul săpat în piatră este următorul: „În numele Tatălui și al Fiului și Sfântul Duh, Amin. Adică robul lui Dumnezeu, Io Leon Vodă, feciorul lui Ștefan Voevod, ridicat-am această cinstită cruce, în numele Sfântului Gheorghe, pentru ca să se pomenească de războiul ce am avut într-acest loc cu pribegii, când au venit de peste munte asupra Domniei mele în anul 7139 (1631), în luna August, Marți. Milostivul Dumnezeu cu rugăciunea Sfântului Gheorghe, supusu-i-sa sub sabia Domnei mele și i-am biruit. Și câți au căzut în bătălie, zac sub această movilă. Iar crucea s-a ridicat în luna Februarie 20, anul 7140, iară de la Hristos 1632”. Paulin Popescu continua descrierea astfel: „Pe fața, în partea superioară, sunt sculptate inițialele I.N.T.I. (Iisus Nazariteanul Țarul Iudeilor). Deasupra fiecărei inițiale, semnul prescurtării, titlă. În centrul brațelor, două cercuri concentrice, iar în spațiul dintre ele, o inscripție slavonă indescifrabilă. În mijloc stema țării, destul de ștearsă: «Vulturul cu crucea». Spre capetele celor trei brațe scurte, în medalioanele mici, inițialele a trei Evangheliști: Ioan, Matei și Marcu. În colțul de sus al umerilor, inițialele I.S. Hs., care au avut probabil corespondente în colțurile de jos NI. KA., inițiale care s-au erodat. Cercurile medalioanelor sunt încadrate de ornamente sculptate, care acoperă toată suprafața brațelor. Inscripția menționată, scrisă în limba română, se desfășoară de la centru în jos, până la soclul de susținere îngropat în pământ. Trei rânduri din inscripție se află și ele îngropate și, poate și a patra inițială de Evanghelist: Luca. În partea superioară, crucea este încununată de o terminație de piatră fasonată în forma unei coroane, având spre față inscripția: «Io Leon Vodă». Terminația dă crucii linie și proporții armonioase” (Popescu, 1960, p. 1080). Crucea s-a deteriorat rapid și a fost refăcută de către fiul său, Radu Leon, între anii 1664-1665, când a construit lângă cruce și Biserica Slobozia (Stoicescu, 1961, p. 334). Despre această acțiune se poate citi pe brațul stâng al crucii textul: „Puternicul Dumnezeu învrednicind pe Noi, Io Radu Voevod, cu Domnia Țării Românești în leatul 7173, iar de la Hristos 1665, văzui această cinstită cruce, făcută de părintele meu Leon Vodă, și aflându-se stricată, Domnia Mea o înoii și făcui și sfânta biserica sub numele Sfântului Mucenic Mare Sfânt Dimitrie”. Important pentru istoria artei româneşti este faptul că în anul 1669 s-au copiat  motivele şi textul de pe o cruce mai veche. Este un obicei rar întâlnit în parcursul istoric al artei româneşti. Se cunoaşte că până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea nu s-au folosit astfel de practici de copiere şi imitare a modei timpurilor anterioare. Atât în arhitectura urbană şi voievodală cât şi în manufacturarea obiectelor de orice natură se foloseau noile tehnici şi modele fără a copia pe cele vechi, pentru a arăta inovaţia şi noutatea. Un veac mai târziu a fost din nou refăcută, la 8 septembrie 7252 (1744) de către biv vel vistierul Năsturel și jupâneasa lui Ancuţa, care se găsesc și pe pisania bisericii cu statutul de ctitori (Popescu, 1960, p. 1082). În 1939 parohul Bisericii Slobozia, preotul M. Dimoftache, adresa Comisiei Monumentelor Istorice o solicitare de verificare a stării în care se afla crucea, care era acoperită cu pământ, menționând posibilitatea înălțării acesteia la nivelul solului. Rezoluția care s-a dat la 21 august 1939 menține crucea la nivelul respectiv și dispune curățarea de pământ (https://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/0669-biserica-sf-dumitru-slobozia-strada-leon-voda-3-crucea-lui-leon-voda/).

În anii regimului comunist, zona a fost supusă unui amplu proces de sistematizare prin construirea arterei nord-sud, de la Piața Unirii către Parcul Tineretului și apoi a ansamblului adiacent Casei Republicii, însă Biserica și crucea au scapăt proceselor de demolări. Astfel că în cadrul procesului de sistematizare al pieței de la intersecția bulevardelor Mărășești și Dimitrie Cantemir de la nivelul anului 1948, biserica a fost inclusă într-o serie de cel puțin opt propuneri în vederea protejării având în vedere că se afla pe lista monumentelor istorice (https://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/?p=87054 accesat la 05.08.2022). Între 1961-1964 s-au desfăşurat lucrările de construcţie a bulevardului Dimitrie Cantemir, între Piaţa Unirii şi bulevardul Mărăşeşti. Un aspect important îl reprezintă faptul că Biserica Sfântul Dimitrie – Slobozia urma să fie demolată pentru a face loc unui cinematograf, idee la care în final s-a renunțat, iar biserica a fost restaurată la sfârşitul deceniului (Panaitescu, 2012, p. 123, Mularidis, 1964, p. 16-19).

LMI: B-IV-m-B-20104