Sub un foișor în zona de sud-est halelor din Obor se găsea o cruce ridicată de doi negustori la 26 mai 1877. Din inscripția de pe aceasta aflăm că: „Această sf. cruchia sau rădicat cu cheltuiala dlor Marin Ștefan Bursan și Constantin Constantinescu” după care se găsește un pomelnic pe două coloane pentru vii urmat de unul pentru morți. De pe verso aflăm despre această cruce că străjuia o fântână: „Puțul din față, împrejmuirea și podoaba acestei cruchii, s-au făcut prin buna voința și cheltuiala lui Marin Ștefan Bursan la anul 1877, în zilele înaltu Preaosesale arhiepiscop Mitropolitu și Primatu al României, Calinicu Miclescu, și în anul declarare independenței, a prea iubitei noastre patrii – G.G. Stanca, Dumitru, Gherghina, Vasile Dulgheru, Voica, Maria, Petre, Criciun, Stana, Nicolae, Ana, Calina, Dudor, Ciru, Tinca”. Cea de-a treia inscripție se găsește sub brațul drept al crucii și are următorul text: „În anul curentu 1877, venire oștire rusă în Țară, cu scopul spre a merge în Turchia, să elibereze pă chrestinii din Orientu, din mâna Turchilor”. Această cruce este un document scris în piatră care menționează dobândirea independenței României și demersul trupelor rusești de la finele veacului al XIX-lea (Popescu, 1960, p. 1108). Legenda urbană spune că monumentul, denumit „Crucea negustorilor”, a fost ridicat pe locul unei spânzurători cu scopul de a sfinți acel loc. Deși execuțiile publice au fost desființate încă din 1823, rămăsese pe acel loc până în anul 1870 (https://adevarul.ro/stiri-locale/bucuresti/ultimul-negustor-autentic-al-pietei-obor-a-fost-1388190.html accesat la 09.10.2022; https://www.artline.ro/Piata-Obor—trei-secole-de-istorie-35026-1-n.html accesat la 09.10.2022). În anul 2009, sub pretextul restaurării, crucea a fost ridicată din zona Chiristigi și montată în parcul Primăriei Sectorului 2, pe locul vechiului amplasament al monumentului Răscoalei din 1907, acțiune care a provocat protestul unor locuitori ai cartierului(https://romuluscristea.wordpress.com/2009/05/07/a-disparut-un-monument-istoric-de-la-obor-crucea-1877-scoasa-la-ordinul-lui-ontanu/ accesat la 10.09.2022; https://romuluscristea.wordpress.com/2009/05/10/monumentul-disparut-inscriptiile-de-pe-crucea-de-piatra-de-la-obor/ accesat la 10.09.2022). Ulterior, pe locul unde se găsise crucea a fost montat un panou care amintește de amplasamentul inițial al crucii. Au existat însă și opinii favorabile mutării, considerand că vechiul amplasament nu corespundea importanței monumentului (https://bucurestiivechisinoi.ro/2015/04/obor-crucea-din-parcul-primariei/accesat la 09.10.2022). La reamplasare crucea a fost și redenumită, devenind din Crucea negustorilor Crucea independenței, existând chiar informația conform căreia crucea „a fost ridicată în memoria trupelor ruseşti care au ajutat la Independenţa României” (https://ampt.ro/ro/monument/cruce-de-piatra-1877accesat la 09.10.2022).

Situaţia crucii în anul 2023: Este din piatră, cu model sculptat prin excizare şi text prin incizare. Prezintă erodări la nivelui textului. Are text pe ambele părţi ale crucii. Pe spate și pe laterala dreaptă, textul este conturat cu vopsea neagră. A fost reamplasată de la câţiva metri distanţă, din faţa Oborului. Lângă ea era un puţ, aşa cum se observă din textul de pe spate. Elemente şi motive realizate prin excizare. Acoperişul monobloc este de formă trunchi de piramidă. Are pe suprafaţa sa elemente fitomorfe: frunze de finic încadrate în chenar. Este în soclu original. Pe braţul superior şi pe braţele laterale prezintă text strandard: IS HR (Iisus Hristos) NICA (Învingătorul)

Medalion circular la răscrucea braţelor cu bustul unui înger profil stânga, îmbrăcăminte specifică, păr lung lăsat pe spate, o aripă strânsă; în faţă are o cruce. Se observă 5 îngeri: 2 îngeri dispuşi în centrul braţelor laterale –  capul şi gâtul sunt redate în profil cu două aripi pe spate, deschise iar părul este creţ. Un al treilea înger este la partea de jos a textului, frontal.Al patrulea şi al cincilea sunt sculptaţi pe laterala braţului stâng şi a braţului drept. Pe braţul superior este Sfânta Treime reprezentată printr-o pasăre în picaj cu o candelă? în cioc, dedesubt este Ochiul reprezentând pe Dumnezeu Tatăl înconjurat de raze dispuse într-o formă ovală. Soarele este prezent la colţurile interioare ale braţului superior – sus şi ale braţelor laterale. Este împărţit în 6 părţi cu câte 8 raze însumând per total: 48 de raze a globului solar. Câmpul destinat  textului şi elementelor este mai gros decât chenarul. Prezintă text în alfabet latin pe toate părţile braţului inferior. Frontal sunt 38 de rânduri, iar începând cu rândul 6 este pe două rânduri. Este greu lizibil din cauza erodării. Pe partea stângă  sunt cca 12 rânduri greu lizibile. Pe partea dreaptă sunt 18 rânduri. Pe spate sunt 30 de rânduri. Frontal:  Această Sfântă Cruce s-a rădicat cu cheltuiala Dumnealui? Ştefan Bursan şi Constantin (…)(…) T(…)(…)(…)(…), 18(…), (augu?)st 26.

Lateral stânga: În anul 1877(…)(…)(…)(…). Lateral dreapta: Morţi. Marin, Gheorghe, Costandina, Tona, Maria, Cllicina, Voicu, Ana, Angelina, Andreiana, Ştefan, Chida?, Ştefan, Mihalache, Ştefan, Niţă cu tot neamul lor cel adormit. Spate: Puţul din faţă, împrejmuirea şi podoaba acestei Sfinte cruci s-au făcut prin bună voinţa şi cheltuiala lui Marin Ştefan Bursan la anul 1877, în zilele Măriei Sale Domnitorului Carol I şi al Înalt Prea Sfinţiei Sale Arhepiscop Mitropolit şi Primat al României Calinic Miclescu şi în anul de declarării independenţei prea iubitei noastre patrii. C. C. Stanca, Dumitru, Georgiana, Vasile Dulgheru, Voica, Maria, Petre, Constantin, (…), Ana?, Călina?, Dumitru, Tinca.

LMI: B-IV-m-B-20112