O altă categorie de cruci este cea care nu apare în niciuna dintre lucrările consultate, fiind cruci pe care nicunul dintre autori nu le consideră monumente istorice. În zona șoselei Olteniței se găsesc două cruci din piatră, ambele salvate la inițiativa locuitorilor. Prima pe care vreau să o prezint este crucea care se găsește în curtea aflată la intersecția străzii Gheorghe Adamescu cu strada Sălcetului, între șoseaua Olteniței și șoseaua Giurgiului, în vechiul cartier Bellu, mascat de blocurile ridicate pe aceste artere în timpul regimului comunist. Crucea nu apare în lucrările studiate, iar despre geneza acestei cruci părerile sunt împărțite, există voci care sunt de părere că ar fi fost ridicată în memoria pandurilor lui Tudor Vladimirescu, care își amenajase în grădina Bellu una dintre taberele sale, ca urmare a poziției strategice ce permitea o bună supraveghere a acestei părți a orașului. Alții sunt de părere că aceasta a fost făcută să amintească de pașoptiștii căzuți în Dealul Viilor. În imediata apropiere a acestui loc este o stradă care se numește Puțul cu tei și cum tradiția spune că la construirea unei fântâni se lasă martoră a ctitoriei o inscripție săpată în piatra unei cruci, cel mai probabil că această cruce provine de la Puțul cu tei și a fost mutată în această curte odată cu demolările din ultimul deceniu comunist care au afectat această zonă (Dobrescu, 2000, p. 8, 11-12). Datare: secolul al XIX-lea. Elemente şi motive realizate prin excizare. Acoperiş monobloc, de formă trunchi de piramidă cu baza mare în jos. Pe partea frontală, prezintă un chenar în formă de bandă. La răscrucea brațelor și pe brațele laterale și superior prezintă cinci rame dreptunghiulare, cu arcadă la partea superioară, pregătite pentru o eventuală pictare. Înscrisul este în alfabet chirilic, realizat prin excizare. Prezintă înscris pe brațul inferior frontal și pe spatele crucii. Scopul crucii: o cruce de fântână. Sub care începe o inscripție greu descifrabilă, însă din care am reușit să deslușim misterul acesteia, crucea nefiind nici din vremea lui Tudor și nici din cea a pașoptiștilor, mai exact datând din 1831, și realizată la comanda unui anume Constantin/Costache Lupescu după cum ne este dezvăluit din textul transcris: “Această cruce e cumpărată şi rădicată de domnul Constantin/Costache Lupescu pentru ţinerea de viaţă? la aceste vii cu (…) Puţului cel (…) cu a lor toată cheltiuala la anul 1831 în fiinţă? şi de consoartă pe dumneaei Atena a lui Rei(…)şti. (…)(…)(…)”. Dimensiunile sunt 2,12 x 83 x 30 x 38 m.