Generalul Mihai Miloradovici a fost comandantul rus care, în urma luptelor purtate cu armatele turcești a reușit să evite să transforme Capitala în câmp de luptă. Din acest motiv a fost supranumit „Salvatorul Bucureştiului”. Miloradovici a comandat o cruce care a fost amplasată în dealul Mitropoliei. Crucea, care avea dimensiunile: 2 x 0,75 x 0,34 x 0,22 m și la data amplasării se găsea lângă vechiul schelet metalic al clopotului mare (Popescu, 1960, p. 1104), avea următoarea inscripție: „Generalul porucinic Mihail Miloradovici, poruncitor de un trup al armii rusești din Valahia și cavaler de multe cete și rânduieli și spre pomenirea ofițerilor ce au pierit în deosebite bătălii, spre cinstirea vitejiilor, polcovnic Isaiov din polcul Cazacilor Donti, la Giurgiu, rotmaistru Staviţcom de belorusia husarschi polc, omorât la Glodeana la 1806 Dechembrii 11, kojarschii căpitan de Beloruschi husarschi polcul, la Călărași, Dechemvrii 20, 1806, isaul Agachev den polcul Cazacilor Donschi, la Odivoaia, 1807 Febr. 14, porucic Letvinov de polc al șaselea strelcovi, la Ceadarghioi Mart 6, preaporucic Kimanov de polcul Orelschi muschetari, la Turbați, Mart 5, 1807, căpitan Sidinschi de beloruschi husarchi polc și porucic Saviţchi la Obileşti”. Pe cealaltă parte a crucii se găsea inscripția în limba rusă, care avea în plus data de 2 iulie 1807 care marca lupta de la Obilești. Acest monument comemorativ se dorește a aminti de vitejia ofițerilor căzuți în luptele menționate. Despre unii dintre acești ofițeri se menționează că ar fi fost îngropați în preajma Mitropoliei, fără însă să se fi identificat mormintele acestora. În același timp, crucea lui Miloradoci este singurul monument ce amintește de luptele date în Țara Românească de armatele rusești. A fost spartă şi repusă în poziţie verticală, liantul a afectat câteva rânduri din înscris. Este rigidizată în poziție verticală într-un soclu din beton. Conţine iniţialele evangheliştilor şi alte iniţiale ale unor texte religioase din slavonă. Prezintă cartuş în formă de pergament cu înscrisul INŢIO pe partea de sus a braţului superior, frontal. Prezintă iniţialele IS HS NIKA încadrate în medalioane circulare în formă de vrej legate de medalionul central prin nod. Medalionul central are câmpul nesculptat. Nu a avut acoperiş. Înscrisul este cu alfabet chirilic, realizat artistic.  Scopul crucii: o cruce nonfunerară. Odată cu amenajarea Aleii Patriarhiei, crucea a fost mutată în curtea Muzeul de istorie al Orașului București din Calea Victoriei. După demolarea Muzeului Municipal, crucea „rămăsese într-un loc viran” drept pentru care a fost mutată și așezată în 1950 la Muzeul Româno-Rus (Al.G., 1950, p. 202-205).În Repertoriul monumentelor feudale din București se menționează că deja la mijlocul secolului trecut inscripția nu mai putea fi citită, deși articolul de mai sus o prezintă (Stoicescu, 1961, p. 336). Nu am găsit nici o mențiune despre situația crucii după desființarea Muzeului Româno-Rus din deceniul al șaptelea al secolului trecut, însă în cercetarea pe care am efectuat-o în teren pentru a documenta crucea lui Leon Vodă am descoperit în partea sudică a curții bisericii Slobozia două monumente: un soclu de statuie funerară dezmembrată și o cruce. Preotul paroh de la această biserică mi-a confirmat faptul că este vorba despre o cruce adusă de la Patriarhie și că a fost făcută în urma unui război ruso-turc de la începutul secolului al XIX-lea. Din compararea imaginilor fotografice am ajuns la concluzia că aceasta este crucea lui Miloradovici. Crucea, care este astăzi amplasată pe o fundație din beton, a fost spartă în două, fiind vizibilă reparația făcută la partea centrală, reparație care acoperă parțial inscripția din zona respectivă. Este posibil că accidentul care a condus la ruperea crucii în două să fi intervenit în timpul transportării acesteia de la vechiul către noul amplasament. În prezent dimensiunile sunt h 193 cm, L 75 cm, l 22 cm, g 34 cm cu un soclu de 17 cm.