Un ansamblu de trei cruci, care se găsește în prezent lângă catedrala patriarhală, a fost inițial amplasat în Parcul Carol cu ocazia organizării Expoziției Generale Române din 1906, când se aniversau 40 de ani de domnie a lui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către Traian. Crucile au fost aduse și amplasate în apropierea Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar, cu scopul de a face cunoscut acest tip de monument de for cu dublă valență. Acest lucru este relevat din faptul că cele trei cruci sunt din zone și perioade diferite: cea centrală este din Sălătrucul Argeșului și datează din anul 1584, lângă care era așezată crucea lui Matei Basarab datând din 1642 și o cruce de cimitir din 1617. Transformările pe care le-a suferit parcul, devenit în timpul regimului comunist parcul Libertății, a condus la relocarea tripticului pe dealul Patriarhiei, fiind așezate în anul 1959 pe locul crucii lui Miloradovici.

Prezintă elemente şi motive specifice secolului al XVII-lea. Crucile mici au fost sparte şi lipite în zona braţului inferior. Sunt realizate în mod artistic, prin excizare. Crucile din dreapta şi stânga sunt îndreptate în mod voit, cu axa verticală, spre crucea mare. Elementele şi motivele sunt realizate prin excizare.

Crucea mare a fost tăiată dintr-un singur bloc de piatră și are dimensiunile 4,50 x 1,60 x 0,61 x 0,41 m. În centru se găsește un ornament inclus în cerc care se continuă cu alte 5 cercuri care formează astfel o cruce, câte unul în laterale și în partea inferioară și două în partea superioară. Medalionul central are o decorație în formă de stea în șase colţuri, Paulin Popescu lansând ipoteza posibilității existenței inițialelor P.O.V., posibila monograma lui Io Petru Voevod. Pe braţele laterale, la răscrucea braţelor şi pe braţul superior prezintă text strandard: IS HR (Iisus Hristos) NIKA (Învingătorul) încadrat în 4 medalioane circulare concentrice tangente cu medalionul central, dispuse în cruce. Medalioanele sunt formate din trei linii cu trei noduri. Crucea are un medalion în plus, dispus în partea de sus a braţului superior, şi este tangent cu medalionul superior la fel ca celelalte. Acesta coţine iniţialele ISNŢI Isus Nazarineanul Ţarul Iudeilor. Steaua cu şase raze, numită popular steaua evreiască, este formată din două triunghiuri suprapuse dispuse fiecare cu câte un unghi în sus, respectiv în jos, pe o axă verticală. În interior prezintă un înscris. Steaua este încadrată într-o formă florală geometrizată. Este înscrisă într-un medalion format din trei linii cu şase noduri. Medalionul are legendă cu înscris în limba slavonă și este tangent cu medalioanele laterale prin legătură împletită simplu. Motive fitomorfe formate din frunze trilobate, bilobate şi vrejuri se află de jur-împrejurul medalioanelor. Împletitură în trei părţi, formată din linii subţiri, se află pe părţile laterale ale crucii. Chenarul este sculptat pe toate părţile crucii. În partea de jos formează un unghi care arată încheierea textului principal. Sub medalionul lateral inferior sunt trei iniţiale.

Cruce Ajută este poziţionată la începutul textului pe braţul inferior frontal. Adam este reprezentat în partea de jos a braţului inferior este înconjurat pe trei părţi de motive fitomorfe cu iniţiale printre vrejuri. Sub unghiul inferior al chenarului este un text dispus dreapta – stânga.

Pe braţul inferior frontal are 18 rânduri cu înscris în limba slavonă. Ultimele şapte rânduri sunt foarte greu lizibile din cauza erodării suportului. Inscripția în slavonă a fost de tradusă de C. Bălan, cercetator la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R.: „Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, amin. S-a ridicat această sfântă cruce cu hramul și întru ruga și în lauda celui întru sfânt părintelui nostru arhierereul și făcătorului de minuni Nicolae de la Mira Lichia, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Petru Voevod, fiul lui Petrașcu Voevod, nepotul lui Radul Voevod + şi a făcut această cruce jupan Balea, comis, și jupanița lui Grăjdana, Rada, Radu, Oprea,… jupan Dumitru și jupanița lui Anca și mama lui …nul lo…i… şi Stanciu Post(elnic) și Ba(dea)… și Radul, în anul 7092  (1584)”. In partea de jos initialele “M.L.R.B.”. Pe partea din spate sunt iscaliți meșterii: “Mester Ian si Gratz (?) si Ivan. (Arhiva Istorică a I.N.P., Fond D.M.I., 41.D.033).

Crucea așezată în dreapta celei mari, a doua ca ordine cronologică, are inscripția în slavonă: „Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sf. Duh, s-a ridicat această cinstită cruce în hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu și a făcut această cruce jupân Stoica logofătul, și jupâneasă lui, Neacșa, în anul 7125 (1617) Ghenarie 1”. Pe cruce se găsesc inițialele I.N.T.I., Is. Hs. NIKA, cât și Io.A., L. DD. DD. BB. amplasate lângă cele bisericești. Și tot pe cruce se mai găsește textul scris în chirilică și cu cifre arabe: „Această cruce s-au adus de la biserica aci la cimitir de preotul Filip Refendarie, cu cheltuiala sa, ce are ani 64, crucea se găsește de ani 270. Anul 1887. Cimitirul s-a făcut la anul 1885, octovrie 29”. Dimensiunile crucii sunt: 1,85 x 0,81 x 0,32 x 0,23 m. Are motivele şi înscrisul sculptate prin excizare. Prezintă patru medalioane laterale circulare concentrice, exterioare, cu mult mai mici decât medalionul central. Conţin iniţialele celor patru Evanghelişti. Medalionul are înscris un motiv: o împletitură care se regăseşte şi pe crucea Jurământului din Câmpulung. Medalionul are legendă în limba slavonă, înscrisă într-un medalion circular concentric. Cruce Ajută se află la începutul textului legendei medalionului central. La colţurile braţelor laterale sunt elemente foarte greu lizibile. Chenarul de tip bandă este realizat prin excizare. Înscrisul este în limba slavonă.

Crucea așezată în partea stângă a fost făurită în anul 1644, în vremea lui Matei Basarab, are inscripția în limba româna: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sf. Duh și cu rădicarea cinstitei făcătoarei cruci întru zilele Domnului nostru, creștinul Matei Basarab Voevoda. Pomeni gospidi jupân… na, Vasile, Dumitru, Vasilichi, i Militina i să cedim ego (și copiii lor)” Apoi sub brațul stâng: „Maria, Zoita, Despa… i să cedim ego (și copiii lor) let 7152 (1644)”. Are motivele şi înscrisul sculptate prin excizare. Prezintă un medalion central circular concentric care are câmpul nesculptat. Are legendă în limba slavonă care este încadrată într-un medalion circular concentric. Are înscrisul specific secolului al XVII-lea: mic şi cu multe detalii pe literă, spaţiu mare între litere. Pe partea de sus a braţului inferior prezintă iniţialele INŢI urmate de alte iniţiale greu lizibile dispuse pe 4 rânduri. Pe braţele laterale prezintă iniţiale, posibil ale unor texte religioase. Sub medalionul central se observă iniţialele: HS şi 2 butoni sau două flori dispuşi de o parte şi de alta a iniţialelor amintite. Cruce Ajută este la începutul textului de pe braţul inferior, frontal. În partea superioară a crucii se găsesc inițialele I.T.T.Io., Is. Hs. NIKA, monogramele celor patru evangheliști. Are dimensiunile: 2,50 x 0,93 x 0,40 x 0,21 m (Popescu, 1960, p. 1092-1096).